Organizarea si Exercitarea profesiei de avocat

AdmitereBarou.ro este un site comercial şi nu implică în niciun mod, nicio instituţie publică!

Subiecte ADMITERE BAROU. Prezentare pe scurt

În perioada Romei Antice, avocatul era un prieten chemat în ajutor în caz de pericol (ad-vocati). În plus, el era cel care stăpânea cel mai bine ştiinţa dreptului şi arta de a vorbi (oratorul). În Evul Mediu, organizaţia profesională a avocaţilor devenise din ce în ce mai mult un Ordin al Statului, similar confreriilor religioase.

Ulterior, noţiunea de „avocat” a primit şi alte definiţii în literatura de specialitate. În anii ’30 se arăta, de exemplu, că avocatul este persoana care intervine obişnuit pe lângă organele judecătoreşti pentru a apăra interesele celor ce se judecă, în condiţiile determinate de lege şi îndeplinind acest oficiu ca profesiune. În privinţa rolului pe care avocaţii îl îndeplinesc în sistemul organizatoric modern al justiţiei, acesta este considerat drept unul esenţial. „Avocatului i se cer cunoştinţe temeinice în tot ce priveşte dreptul, legile şi formele judiciare, dar i se mai cere o mare autoritate morală, sprijinită pe o independenţă desăvârşită şi pe o adevărată pasiune pentru adevăr şi pentru justiţie.

Aceste subiecte sunt tratate pe larg in cartea:

Organizarea si exercitarea profesiei de avocat

Atributiile Consiliului U.N.B.R.
2009-07-13 13:32
Conform Legii nr. 51/1995 (art. 63), Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:  este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.;  duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;  rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaţilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusivă a Congresului avocaţilor;  exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;  organizează examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini;  organizează şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor, constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare;  adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre barouri;  asigură caracterul unitar al examenelor de primire şi de definitivare în profesie;  organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.;  organizează şi editează publicaţiile U.N.B.R. şi sprijină publicaţiile barourilor;  întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avocaţilor, precum şi execuţia bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.;  întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avocaţilor;  stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.;  alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani;  verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;  anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;  înfiinţează Casa Centrala de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controlează activitatea acesteia;  coordonează activitatea Casei de Asigurări a Avocaţilor şi adoptă regulamentul acesteia;  îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii;  acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R.
Atributiile Presedintelui UNBR
2009-07-13 13:29
Potrivit legii, preşedintele U.N.B.R. are următoarele atribuţii :  reprezintă U.N.B.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;  încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;  convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;  ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.;  semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;  supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri;  acordă sprijin şi ajutor barourilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale;  veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor la instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală.
Cabinetele individuale de avocat asociate si grupate
2009-07-13 13:27
Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt, la alegere : cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitata. În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale. Aşadar, cabinetele asociate iau naştere în urma unirii unor cabinete individuale în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea se realizează pe baza unei convenţii încheiate în formă scrisă între avocaţii titulari ai cabinetelor individuale. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi tehnico-economice (de exemplu, folosirea în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi) în vederea exercitării profesiei. Fiecare cabinet îşi păstrează însă individualitatea în relaţiile cu clienţii. Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţă juridică unor clienţi cu interese contrare.
Comisia Permanenta a UNBR
2009-07-13 13:25
Comisia permanentă a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanţi ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţară. Preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi înlocuitorul execută diferenţa de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia permanentă a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
Competentele organelor profesiei
2009-07-13 13:22
Competentele organelor profesiei in anchetarea abaterilor disciplinare

Potrivit legislaţiei în vigoare , avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii de organizare sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei. Avocatul care conduce asistenţa judiciară de pe lângă fiecare instanţă este obligat să sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor legale. Instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate să înainteze consiliului baroului orice plângere făcută împotriva unui avocat şi să îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat. Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.
Conditiile dobandirii calitatii de avocat definitiv
2009-07-13 11:09
Potrivit dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 159/2008, la începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar. Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei. În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat . Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului . După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare. Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie . Dobândeşte calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare, precum şi avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.
Conditiile generale de inscriere in avocatura
2009-07-13 11:07
Potrivit normelor legale în vigoare , poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:  are exerciţiul drepturilor civile şi politice ;  este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege ;  nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de lege;  este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. Îndeplinirea acestei ultime condiţii trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei. Membrul unui barou din altă ţară poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea cu privire la cetăţenia română. Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română, organizat de U.N.B.R. Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute de lege. Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional. Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România. Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor legii, ale statutului profesiei şi codului deontologic.
Conflictul de interese. Gestionarea acestui conflict
2009-07-13 11:03
Există conflict de interese, în situaţiile în care : a. în activitatea de consultanţă, când la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve, nu-şi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau a mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmărit; b. în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat, dacă i-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării. c. prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).
Congresul avocatilor
2009-07-13 10:28
Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, şi din membrii Consiliului U.N.B.R. Congresul avocaţilor se întruneşte anual în sesiune ordinară, la convocarea Consiliului U.N.B.R. La cererea a cel puţin unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinară. Convocarea congresului se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate să afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecătoreşti din raza acestora. Barourile sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres. Congresul este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
Consiliul Baroului. Componenta si atributii
2009-07-13 10:26
Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr. Consiliul baroului are următoarele atribuţii:  adoptă hotărâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 şi ale statutului profesiei;  duce la îndeplinire hotărârile Consiliului U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului;  întocmeşte, modifică şi dă publicităţii tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept;  adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;  verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobă primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen; etc.
Contractul de asistenta juridica. Efecte. Incetare
2009-07-13 10:22
Contractul de asistenţă juridică poate fi definit ca fiind un contract complex convenit între un cabinet individual de avocatură sau de o altă structură abilitată de sistemul de organizare a avocaturii (societate civilă profesională, societate profesională cu răspundere limitată), pe de o parte, şi o persoană fizică sau juridică, numită client, prin care cel dintâi se obligă să asigure prin avocatul titular sau prin alt avocat titular colaborator, în favoarea clientului îndeplinirea prestaţiei de specialitate solicitată de acesta.
Contractul de formare profesionala initiala
2009-07-10 13:46
În domeniul organizării şi exercitării avocaturii, este de reţinut că pentru a fi înscris în tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare în interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională iniţială, încheiat cu o formă de exercitare a profesiei sub îndrumarea unui avocat care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia naţională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenţa judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţă judiciară al baroului.
Decanul Baroului
2009-07-10 13:29
Organele de conducere ale baroului sunt:  adunarea generală;  consiliul;  decanul. În cadrul baroului îşi desfăşoară activitatea şi comisia de cenzori şi comisia de disciplină. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat. Decanul baroului este ales de către Adunarea generală a baroului. Mandatul decanului este de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 12 ani în profesie, în acelaşi barou.
Deontologia relatiilor avocatilor cu clientii
2009-07-10 13:22
Potrivit Codului Deontologic al Avocaţilor din Uniunea Europeană, avocatul nu acţionează decât atunci când este împuternicit de clientul său, exceptând cazul în care el a primit o însărcinare în acest sens din partea unui alt avocat care îl reprezintă pe client sau din partea unei instanţe competente. Avocatul trebuie să se străduiască, în mod rezonabil, să cunoască identitatea, competenţa şi posibilităţile persoanei sau ale autorităţii prin intermediul căreia a fost împuternicit, atunci când circumstanţe specifice relevă că această identitate, această competenţă sau aceste posibilităţi sunt îndoielnice. Avocatul îşi sfătuieşte şi îşi apără clientul cu promptitudine, în mod conştiincios şi cu diligenţă. El îşi asumă personal răspunderea pentru misiunea care i-a fost încredinţată. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cauzei care i-a fost încredinţată. Avocatul nu acceptă să-i fie încredinţată o cauză atunci când ştie sau când ar trebui să ştie că el nu are competenţa necesară pentru a se ocupa de această cauză, exceptând cazul în care cooperează cu un avocat care are competenţa necesară. Avocatul nu poate accepta o cauză atunci când, datorită altor obligaţii, se află în imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine. Avocatul care îşi exercită dreptul de a nu se mai ocupa de o cauză trebuie să se asigure că respectivul client poate găsi, în timp util, un alt confrate care să-i ofere asistenţă juridică, pentru a se evita prejudicierea clientului.
Deontologia relatiilor dintre avocati
2009-07-10 13:19
Relaţiile dintre avocaţi trebuie să fie bazate pe încredere, spre interesul clientului şi pentru a evita atât procesele inutile cât şi orice comportament susceptibil să impieteze reputaţia profesiei. Totuşi, ea nu trebuie să pună niciodată în opoziţie interesele avocaţilor şi interesele clientului.
Exercitarea dreptului de a pune concluzii in instanta
2009-07-10 13:10
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1995. Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare. Avocaţii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective. Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.
Exercitarea profesiei de avocat...
2009-07-10 13:07
Exercitarea profesiei de avocat in Romania de catre membrul unui barou din alta tara

Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:  este cetăţean român şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice;  este licenţiat al unei facultăţi de drept sau doctor în drept;  nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;  este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. Această ultimă condiţie trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei. Membrul unui barou din altă ţară poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea cu privire la cetăţenia română.
Formele de exercitare a profesiei de avocat
2009-07-10 13:02
Legea nr. 51/1995, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele intervenite prin O.U.G. nr. 159/2008, consacră următoarele forme de exercitare a profesiei de avocat:  în cabinete individuale;  în cabinete asociate;  în societăţi civile profesionale;  în societăţi profesionale cu răspundere limitată. A se vedea: art. 5 şi 51 din Legea nr. 51/1995, modificate prin O.U.G. nr. 159/2008; art. 169-200 din Statutul profesiei de avocat; Ligia Dănilă, op. cit., p. 85 şi urm; Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, op. cit., p. 27 şi urm.; Ioan Leş, op. cit., p. 156-160.
Cabinetul individual de avocat
2009-07-10 12:51
Potrivit legii, profesia de avocat se exercită, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată. Alegerea aparţine avocatului, care, conform Statutului, este liber să opteze şi să-şi schimbe opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege, având însă obligaţia de a anunţa în scris pe decanul baroului despre respectiva schimbare de opţiune. Dacă pentru o formă de exercitare a profesiei este necesară aprobarea consiliului baroului, avocatul începe activitatea în acea formă numai după obţinerea aprobării. Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei. Cabinetul individual. Titular al unui asemenea cabinet nu poate fi decât un avocat definitiv. El poate să-şi desfăşoare activitatea singur sau împreună cu alţi avocaţi. Aceştia, spre deosebire de titularul cabinetului, pot avea, după caz, calitatea de avocaţi colaboratori ori salarizaţi în interiorul profesiei şi pot fi definitivi sau stagiari. Datorită faptului că legea permite în mod expres stabilirea unor raporturi de conlucrare profesională între formele de exercitare a profesiei, avocaţii colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei pot lucra şi într-un alt cabinet sau societate civilă profesională, dar numai în aceeaşi calitate şi sub condiţia obţinerii acordului scris al avocaţilor titulari sau coordonatori ai celor două forme de exercitare a profesiei în care vor activa concomitent având totodată obligaţia anunţării în scris a decanului baroului. Ei nu vor putea presta, în aceste condiţii, nici un fel de servicii profesionale pentru părţi cu interese contrare. Contractele de muncă sau convenţiile de colaborare se vor încheia în formă scrisă, între titularul cabinetului individual şi fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat în interiorul profesiei în parte.
Independenta, autonomia si libertatea avocatului
2009-07-10 12:49
O profesie liberală, aşa cum este avocatura, trebuie organizată pe temelia unor principii care să asigure independenţa, autonomia şi libertatea de acţiune a membrilor corpului profesional. Organizarea este subordonată scopului pentru care fiinţează instituţia avocaturii: apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului. Principiile de exercitare a profesiei de avocat pot fi desprinse, în mod explicit sau implicit, atât din dispoziţiile Legii nr. 51/1995, cât şi ale Statutului profesiei de avocat. Cu titlu de exemplu, amintim că, încă din art. 1 alin. (1), Legea nr. 51/1995 stipulează că „Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei”. În aceeaşi ordine de idei, art. 2 (alin. 2-3) dispune că: „În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic. Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului”. La rândul său, Statutul profesiei, prin art. 1 precizează că: „Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată până la data adoptării prezentului statut, denumită în continuare Lege şi ale prezentului statut. Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale: a. principiul legalităţii; b. principiul libertăţii; c. principiul independenţei; d. principiul autonomiei şi descentralizării; e. principiul păstrării secretului profesional”. Important de amintit sunt şi alin. (1)-(2) ale art. 6 din Statutul profesiei de avocat, conform cărora: „Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit legii şi prezentului statut. Aceste principii sunt definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională. Avocatul este liber să-şi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut”.