Organizarea si Exercitarea profesiei de avocat - Sinteze pentru BAROU - admiterebarou.ro - Admitere Barou, Subiecte avocatura, Profesia de avocat, roavocatura, cabinet de avocat, Baroul Bucuresti, avocati, Modele de contracte, examen definitivat, INPPA, Institutul Nationa

Activitatea avocatului. Activitati fiduciare

Wed, 04 Mar 2009 19:05:00 +0200

După cum rezultă din dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 51/1995, activitatea avocatului se realizează, printre altele, şi prin activităţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate.

Adunarea Generala a Baroului

Wed, 04 Mar 2009 19:02:00 +0200

Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Organele de conducere ale baroului sunt: Adunarea generala; Consiliul; Decanul.

Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.

Atributiile Consiliului U.N.B.R.

Mon, 13 Jul 2009 13:32:00 +0300

Conform Legii nr. 51/1995 (art. 63), Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii:  este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.;  duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;  rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaţilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusivă a Congresului avocaţilor;  exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.;  organizează examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini;  organizează şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor, constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare;  adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre barouri;  asigură caracterul unitar al examenelor de primire şi de definitivare în profesie;  organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.;  organizează şi editează publicaţiile U.N.B.R. şi sprijină publicaţiile barourilor;  întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avocaţilor, precum şi execuţia bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.;  întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avocaţilor;  stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.;  alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani;  verifică legalitatea şi temeinicia deciziilor de primire în profesie, date de către consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;  anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;  înfiinţează Casa Centrala de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controlează activitatea acesteia;  coordonează activitatea Casei de Asigurări a Avocaţilor şi adoptă regulamentul acesteia;  îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii;  acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R.

Atributiile Presedintelui UNBR

Mon, 13 Jul 2009 13:29:00 +0300

Potrivit legii, preşedintele U.N.B.R. are următoarele atribuţii :  reprezintă U.N.B.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;  încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.;  convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei permanente a U.N.B.R.;  ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.;  semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;  supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri;  acordă sprijin şi ajutor barourilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale;  veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor la instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală.

Avocatii si clientii. Fondurile clientilor

Thu, 09 Jul 2009 11:46:00 +0300

Cele mai multe dintre jurisdicţii înţeleg ca avocaţii să dea socoteală clienţilor pentru orice fonduri depuse în păstrarea lor şi în legătură cu orice plată făcută pentru sau în numele clientului, ca şi pentru orice sumă primită. În unele state există chiar reguli foarte stricte de calcul pentru a asigura clienţii de siguranţa fondurilor lor şi se fac diverse controale de către reprezentanţii Baroului asupra registrelor contabile şi de bancă ale avocaţilor, pentru a verifica veridicitatea celor afirmate. În sistemul nostru de drept, ca de altfel în întreaga Uniunea Europeană, dacă la un moment dat avocatul deţine fonduri în numele clienţilor săi sau în numele unor terţi (denumite în continuare "Fonduri-Clienţi"), el este obligat să respecte anumite norme.

Avocatul colaborator si cel salarizat

Fri, 10 Jul 2009 11:57:00 +0300

Avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei

Modalităţile de exercitare a profesiei de avocat sunt:  avocat titular al cabinetului individual;  avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate;  avocat asociat în cadrul societăţii civile profesionale de avocat;  avocat asociat în cadrul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată;  avocat colaborator;  avocat salarizat în interiorul profesiei. Avocatul exercită profesia de avocat, la alegere, numai într-una din modalităţile amintite cu respectarea prevederilor legale şi statutare. Avocatul colaborator. Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exerciţiu a profesiei de avocat. Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între avocatul colaborator şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu menţiunile din anexa nr. IX la Statutul profesiei, precum şi clauze de formare profesională iniţială, dacă avocatul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau statutului este socotită nescrisă.

Avocatul subiect pasiv al infractiunii

Thu, 09 Jul 2009 12:16:00 +0300

În Legea nr. 51/1995, se arată că în exercitarea profesiei, avocatul este independent şi se supune numai legii. Pornind de aici se poate spune că întreaga activitate a avocatului, în raporturile sale cu autorităţile publice şi cu justiţiabilii, trebuie să se bazeze în permanenţă pe actele normative în vigoare. Funcţia de apărare se poate realiza numai prin mijloace de exercitare a dreptului de apărare prevăzute de lege. În exercitarea funcţiei de apărare avocatul trebuie să urmărească şi respectarea celorlalte dispoziţii de drept materiale şi procesual consacrate în legislaţia noastră. Un text explicit privind protecţia legală a profesiei de avocat se regăseşte în art. 37 din Lege, potrivit căruia, în exercitarea profesiei avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat. În continuare sunt amintite câteva dispoziţii privind săvârşirea unor infracţiuni împotriva avocatului (avocatul ca subiect pasiv).

Bibliografie

Thu, 09 Jul 2009 11:03:00 +0300

Bibliografie selectivă

1. Viorel Mihai Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, vol. I şi II, Bucureşti, 1996 (Vol. I), 1997 (vol. II).

2. Ligia Dănilă, „Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat”, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2007.

3. Mihaela Tăbârcă, „Drept procesual civil”, Vol. I-II, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2005, 2008.

Cabinetele individuale de avocat asociate si grupate

Mon, 13 Jul 2009 13:27:00 +0300

Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt, la alegere : cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitata. În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori. Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale. Aşadar, cabinetele asociate iau naştere în urma unirii unor cabinete individuale în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea se realizează pe baza unei convenţii încheiate în formă scrisă între avocaţii titulari ai cabinetelor individuale. Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi tehnico-economice (de exemplu, folosirea în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi) în vederea exercitării profesiei. Fiecare cabinet îşi păstrează însă individualitatea în relaţiile cu clienţii. Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţă juridică unor clienţi cu interese contrare.

Cabinetul individual de avocat

Fri, 10 Jul 2009 12:51:00 +0300

Potrivit legii, profesia de avocat se exercită, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată. Alegerea aparţine avocatului, care, conform Statutului, este liber să opteze şi să-şi schimbe opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege, având însă obligaţia de a anunţa în scris pe decanul baroului despre respectiva schimbare de opţiune. Dacă pentru o formă de exercitare a profesiei este necesară aprobarea consiliului baroului, avocatul începe activitatea în acea formă numai după obţinerea aprobării. Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei. Cabinetul individual. Titular al unui asemenea cabinet nu poate fi decât un avocat definitiv. El poate să-şi desfăşoare activitatea singur sau împreună cu alţi avocaţi. Aceştia, spre deosebire de titularul cabinetului, pot avea, după caz, calitatea de avocaţi colaboratori ori salarizaţi în interiorul profesiei şi pot fi definitivi sau stagiari. Datorită faptului că legea permite în mod expres stabilirea unor raporturi de conlucrare profesională între formele de exercitare a profesiei, avocaţii colaboratori sau salarizaţi în interiorul profesiei pot lucra şi într-un alt cabinet sau societate civilă profesională, dar numai în aceeaşi calitate şi sub condiţia obţinerii acordului scris al avocaţilor titulari sau coordonatori ai celor două forme de exercitare a profesiei în care vor activa concomitent având totodată obligaţia anunţării în scris a decanului baroului. Ei nu vor putea presta, în aceste condiţii, nici un fel de servicii profesionale pentru părţi cu interese contrare. Contractele de muncă sau convenţiile de colaborare se vor încheia în formă scrisă, între titularul cabinetului individual şi fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat în interiorul profesiei în parte.

Comisia Permanenta a UNBR

Mon, 13 Jul 2009 13:25:00 +0300

Comisia permanentă a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanţi ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţară. Preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi înlocuitorul execută diferenţa de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia permanentă a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.

Competentele organelor profesiei

Mon, 13 Jul 2009 13:22:00 +0300

Competentele organelor profesiei in anchetarea abaterilor disciplinare

Potrivit legislaţiei în vigoare , avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii de organizare sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei. Avocatul care conduce asistenţa judiciară de pe lângă fiecare instanţă este obligat să sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor legale. Instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate să înainteze consiliului baroului orice plângere făcută împotriva unui avocat şi să îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat. Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.

Concurenta profesionala neloiala

Fri, 10 Jul 2009 12:27:00 +0300

Indatoririle avocatilor. fapte ce constituie cazuri de concurenta profesionala neloiala

Avocaţii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor cinstite, cu respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale. Constituie concurenţă profesională neloială orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite în activitatea avocaţială. Este considerată ca fiind contrară uzanţelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piaţă sau a afecta poziţia avocaţilor concurenţi pe piaţă.

Conditiile dobandirii calitatii de avocat definitiv

Mon, 13 Jul 2009 11:09:00 +0300

Potrivit dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 51/1995, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 159/2008, la începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar. Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei. În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat . Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului . După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare. Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie . Dobândeşte calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare, precum şi avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.

Conditiile generale de inscriere in avocatura

Mon, 13 Jul 2009 11:07:00 +0300

Potrivit normelor legale în vigoare , poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:  are exerciţiul drepturilor civile şi politice ;  este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege ;  nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de lege;  este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. Îndeplinirea acestei ultime condiţii trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei. Membrul unui barou din altă ţară poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea cu privire la cetăţenia română. Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română, organizat de U.N.B.R. Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute de lege. Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional. Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România. Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor legii, ale statutului profesiei şi codului deontologic.

Conflictul de interese. Gestionarea acestui conflict

Mon, 13 Jul 2009 11:03:00 +0300

Există conflict de interese, în situaţiile în care : a. în activitatea de consultanţă, când la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve, nu-şi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau a mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmărit; b. în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat, dacă i-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării. c. prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).

Congresul avocatilor

Mon, 13 Jul 2009 10:28:00 +0300

Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, şi din membrii Consiliului U.N.B.R. Congresul avocaţilor se întruneşte anual în sesiune ordinară, la convocarea Consiliului U.N.B.R. La cererea a cel puţin unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinară. Convocarea congresului se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate să afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecătoreşti din raza acestora. Barourile sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres. Congresul este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Consiliul Baroului. Componenta si atributii

Mon, 13 Jul 2009 10:26:00 +0300

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr. Consiliul baroului are următoarele atribuţii:  adoptă hotărâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor Legii nr. 51/1995 şi ale statutului profesiei;  duce la îndeplinire hotărârile Consiliului U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului;  întocmeşte, modifică şi dă publicităţii tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept;  adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;  verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobă primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen; etc.

Contractul de asistenta juridica. Efecte. Incetare

Mon, 13 Jul 2009 10:22:00 +0300

Contractul de asistenţă juridică poate fi definit ca fiind un contract complex convenit între un cabinet individual de avocatură sau de o altă structură abilitată de sistemul de organizare a avocaturii (societate civilă profesională, societate profesională cu răspundere limitată), pe de o parte, şi o persoană fizică sau juridică, numită client, prin care cel dintâi se obligă să asigure prin avocatul titular sau prin alt avocat titular colaborator, în favoarea clientului îndeplinirea prestaţiei de specialitate solicitată de acesta.

Contractul de formare profesionala initiala

Fri, 10 Jul 2009 13:46:00 +0300

În domeniul organizării şi exercitării avocaturii, este de reţinut că pentru a fi înscris în tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va înregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare în interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională iniţială, încheiat cu o formă de exercitare a profesiei sub îndrumarea unui avocat care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia naţională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenţa judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţă judiciară al baroului.

Decanul Baroului

Fri, 10 Jul 2009 13:29:00 +0300

Organele de conducere ale baroului sunt:  adunarea generală;  consiliul;  decanul. În cadrul baroului îşi desfăşoară activitatea şi comisia de cenzori şi comisia de disciplină. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat. Decanul baroului este ales de către Adunarea generală a baroului. Mandatul decanului este de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 12 ani în profesie, în acelaşi barou.

Deontologia relatiilor avocatilor cu clientii

Fri, 10 Jul 2009 13:22:00 +0300

Potrivit Codului Deontologic al Avocaţilor din Uniunea Europeană, avocatul nu acţionează decât atunci când este împuternicit de clientul său, exceptând cazul în care el a primit o însărcinare în acest sens din partea unui alt avocat care îl reprezintă pe client sau din partea unei instanţe competente. Avocatul trebuie să se străduiască, în mod rezonabil, să cunoască identitatea, competenţa şi posibilităţile persoanei sau ale autorităţii prin intermediul căreia a fost împuternicit, atunci când circumstanţe specifice relevă că această identitate, această competenţă sau aceste posibilităţi sunt îndoielnice. Avocatul îşi sfătuieşte şi îşi apără clientul cu promptitudine, în mod conştiincios şi cu diligenţă. El îşi asumă personal răspunderea pentru misiunea care i-a fost încredinţată. Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cauzei care i-a fost încredinţată. Avocatul nu acceptă să-i fie încredinţată o cauză atunci când ştie sau când ar trebui să ştie că el nu are competenţa necesară pentru a se ocupa de această cauză, exceptând cazul în care cooperează cu un avocat care are competenţa necesară. Avocatul nu poate accepta o cauză atunci când, datorită altor obligaţii, se află în imposibilitatea de a se ocupa de ea cu promptitudine. Avocatul care îşi exercită dreptul de a nu se mai ocupa de o cauză trebuie să se asigure că respectivul client poate găsi, în timp util, un alt confrate care să-i ofere asistenţă juridică, pentru a se evita prejudicierea clientului.

Deontologia relatiilor dintre avocati

Fri, 10 Jul 2009 13:19:00 +0300

Relaţiile dintre avocaţi trebuie să fie bazate pe încredere, spre interesul clientului şi pentru a evita atât procesele inutile cât şi orice comportament susceptibil să impieteze reputaţia profesiei. Totuşi, ea nu trebuie să pună niciodată în opoziţie interesele avocaţilor şi interesele clientului.

Exercitarea dreptului de a pune concluzii in instanta

Fri, 10 Jul 2009 13:10:00 +0300

Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1995. Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare. Avocaţii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective. Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.

Exercitarea profesiei de avocat...

Fri, 10 Jul 2009 13:07:00 +0300

Exercitarea profesiei de avocat in Romania de catre membrul unui barou din alta tara

Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:  este cetăţean român şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice;  este licenţiat al unei facultăţi de drept sau doctor în drept;  nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;  este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. Această ultimă condiţie trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei. Membrul unui barou din altă ţară poate exercita profesia de avocat în România dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea cu privire la cetăţenia română.

Formele de exercitare a profesiei de avocat

Fri, 10 Jul 2009 13:02:00 +0300

Legea nr. 51/1995, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cele intervenite prin O.U.G. nr. 159/2008, consacră următoarele forme de exercitare a profesiei de avocat:  în cabinete individuale;  în cabinete asociate;  în societăţi civile profesionale;  în societăţi profesionale cu răspundere limitată. A se vedea: art. 5 şi 51 din Legea nr. 51/1995, modificate prin O.U.G. nr. 159/2008; art. 169-200 din Statutul profesiei de avocat; Ligia Dănilă, op. cit., p. 85 şi urm; Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, op. cit., p. 27 şi urm.; Ioan Leş, op. cit., p. 156-160.

Incetarea calitatii de avocat. Cazuri de incetare

Fri, 10 Jul 2009 12:30:00 +0300

Potrivit legii, calitatea de avocat încetează:  prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;  prin deces;  dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;  dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii. Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din Tabloul avocaţilor.

Independenta, autonomia si libertatea avocatului

Fri, 10 Jul 2009 12:49:00 +0300

O profesie liberală, aşa cum este avocatura, trebuie organizată pe temelia unor principii care să asigure independenţa, autonomia şi libertatea de acţiune a membrilor corpului profesional. Organizarea este subordonată scopului pentru care fiinţează instituţia avocaturii: apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului. Principiile de exercitare a profesiei de avocat pot fi desprinse, în mod explicit sau implicit, atât din dispoziţiile Legii nr. 51/1995, cât şi ale Statutului profesiei de avocat. Cu titlu de exemplu, amintim că, încă din art. 1 alin. (1), Legea nr. 51/1995 stipulează că „Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei”. În aceeaşi ordine de idei, art. 2 (alin. 2-3) dispune că: „În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic. Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului”. La rândul său, Statutul profesiei, prin art. 1 precizează că: „Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată până la data adoptării prezentului statut, denumită în continuare Lege şi ale prezentului statut. Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale: a. principiul legalităţii; b. principiul libertăţii; c. principiul independenţei; d. principiul autonomiei şi descentralizării; e. principiul păstrării secretului profesional”. Important de amintit sunt şi alin. (1)-(2) ale art. 6 din Statutul profesiei de avocat, conform cărora: „Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul promovează şi apără, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit legii şi prezentului statut. Aceste principii sunt definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională. Avocatul este liber să-şi aleagă, să schimbe şi să dispună în tot sau în parte de forma de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut”.

Interdictii privind exercitarea profesiei de avocat

Fri, 10 Jul 2009 12:33:00 +0300

Conform normelor legale, profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţele, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea. Cele amintite anterior se aplică în mod corespunzător şi avocatului al cărui şot, rudă ori afin până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător la Curtea Constituţională ori funcţia de judecător financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instanţele Curţii de Conturi. Cele precizate în cadrul primelor două alineate de mai sus se aplică şi avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii, sub sancţiunea săvârşirii unei abateri disciplinare grave.

Judecarea actiunii disciplinare. Cai de atac

Fri, 10 Jul 2009 12:25:00 +0300

În cadrul fiecărui barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină care judecă, în primă instanţă şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din acel barou. În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină, care judecă:  ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de membrii Consiliului U.N.B.R. şi de decanii barourilor;  în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.

Libertatea contractuala a avocatului

Fri, 10 Jul 2009 12:23:00 +0300

Libertatea contractuala a avocatului. Stabilirea relatiilor de colaborare cu alti profesionisti

Conform dispoziţiilor legale în vigoare, orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie convenţii de colaborare cu experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de convenţii numai cu acordul tuturor asociaţilor. Potrivit art. 177 din Statut, convenţiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 6 din lege vor asigura independenţa profesională, patrimonială şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiţii este de competenţa consiliului baroului.

Modalitati de exercitare a profesiei...

Fri, 10 Jul 2009 11:54:00 +0300

Modalitati de exercitare a profesiei. Avocatul titular al cabinetului individual si avocatului asociat

Avocatul exercită profesia de avocat, la alegere, numai în una din următoarele modalităţi de exercitare a profesiei:  avocat titular al cabinetului individual;  avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate;  avocat asociat în cadrul societăţii civile profesionale de avocat;  avocat asociat în cadrul societăţii profesionale cu răspundere limitată;  avocat colaborator;  avocat salarizat în interiorul profesie. Într-un cabinet individual există un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau împreună cu avocaţi colaboratori. Potrivit dispoziţiilor legale, dobândeşte calitatea de avocat asociat, după caz:  avocatul titular al cabinetului individual care se asociază potrivit art. 5 alin. (3) din Lege;  avocatul asociat într-o societate civilă profesională;  avocatul asociat într-o societate civilă profesională cu răspundere limitată;  avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării sau reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i-a aparţinut în calitate de avocat titular al cabinetului individual sau în cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat într-o societate civilă profesională.

Modalitati de realizare a activitatii avocatului

Fri, 10 Jul 2009 11:51:00 +0300

Conform dispoziţiilor legale în vigoare, activitatea avocatului se realizează prin:  consultaţii şi cereri cu caracter juridic;  asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;  redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;  asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;  apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină;  activităţi de mediere;  activităţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate;  stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate; Ultimele două activităţi amintite se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţă juridică.  orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii. Toate activităţile amintite se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.

Nedemnitati si incompatibilitati

Thu, 09 Jul 2009 17:58:00 +0300

Conform dispoziţiilor legale, este nedemn de a fi avocat:  cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;  cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abuzuri împotriva profesiei de avocat, stabilite prin procedura prevăzută în Statutul profesiei de avocat;  cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;  falitul fraudulos, chiar reabilitat. Potrivit legii, exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:  activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat;  ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri;  exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.

Neintelegerile dintre avocati. Arbitrajul

Fri, 10 Jul 2009 11:47:00 +0300

Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi sau care privesc conlucrarea între diferitele forme de exerciţiu a profesiei, sunt supuse unor dispoziţii speciale, cuprinse în Statutul profesiei. Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt, şi temeiul de drept. Cererea va fi comunicată părţii reclamate, care va fi invitată să-şi precizeze, în scris, punctul de vedere. Decanul baroului poate propune părţilor o procedură de mediere şi le comunică numele mediatorului pe care l-a propus. Dacă una din părţi refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluţionat decât prin procedura arbitrajului. Astfel, când litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesată poate declanşa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispoziţiilor art. 343 - 368 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiilor art. 243-251 din Statutul profesiei despre care vom face vorbire în cele ce urmează. Potrivit Statutului, partea interesată formulează cerere de arbitrare pe care o înaintează decanului baroului. Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.

Neintelegerilor dintre avocati. Medierea

Fri, 10 Jul 2009 11:43:00 +0300

Obligativitatea asigurarii de raspundere profesionala

Thu, 09 Jul 2009 17:54:00 +0300

Potrivit art. 40 din Legea nr. 51/1995, avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei. Aceeaşi dispoziţie o regăsim şi în cadrul art. 124, respectiv 218 din Statutul profesiei de avocat. Conform art. 124, avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională. Condiţiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de Statut şi pot fi stabilite, în cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite între avocaţi. Obligaţia de asigurare de răspundere civilă este permanentă.

Obligativitatea sustinerii examenului de definitivat

Thu, 09 Jul 2009 11:28:00 +0300

După efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare. Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie. Dobândeşte calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare, precum şi avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.

Ocrotirea prin lege a avocatului in exercitarea profesiei

Thu, 09 Jul 2009 17:25:00 +0300

Potrivit art. 4 din Legea nr. 51/1995, în exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.

Un alt text explicit privind ocrotirea legală a profesiei de avocat se regăseşte în art. 37 din Legea nr. 51/1995, potrivit căruia, în exercitarea profesiei avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat.

Mai mult, conform aceleiaşi legi, avocatul nu poate răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în faţa instanţelor de judecată sau a altor organe administrative de jurisdicţie, dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţată.

Onorarii. Stabilire

Thu, 09 Jul 2009 17:03:00 +0300

Avocatul trebuie să-şi informeze clientul cu privire la tot ceea ce cere cu titlu de onorarii, iar valoarea însumată a onorariilor sale trebuie să fie echitabilă şi justificată. Sub rezerva unei convenţii contrare, încheiată legal între avocat şi clientul său, modalitatea de calculare a onorariilor trebuie să fie în conformitate cu normele baroului din care face parte avocatul.

Dacă avocatul este membru al mai multor barouri, normele aplicabile vor fi cele ale baroului cu care avocatul şi clientul său au cele mai strânse relaţii.

Avocatului îi este interzis să îşi împartă onorariile cu o persoană care nu este avocat, exceptând cazul în care asocierea dintre avocat şi o altă persoană este autorizată de legislaţia Statului-membru din care face parte avocatul.

Onorariul. Stabilire. Contestatii si reclamatii

Thu, 09 Jul 2009 16:55:00 +0300

Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său. Onorariile vor fi stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului. Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:  timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activităţii solicitate de client;  natura, noutatea şi dificultatea cazului;  importanţa intereselor în cauză;  împrejurarea că acceptarea mandatului acordat de client îl împiedică pe avocat să accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această împrejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;  notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;  conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;  avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;  situaţia financiară a clientului;  constrângerile de timp în care avocatul este obligat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante. Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client, în limitele legii şi ale statutului profesiei. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi.

Organele de conducere ale Baroului

Thu, 09 Jul 2009 16:44:00 +0300

Potrivit Legii nr. 51/1995, organele de conducere ale baroului sunt: Adunarea Generală; Consiliul; Decanul. Adunarea Generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei. Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor săi. Consiliul Baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr. Decanul Baroului este ales de către Adunarea generală a baroului. Mandatul decanului este de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 8 ani în profesie.

Organele de conducere ale U.N.B.R.

Thu, 09 Jul 2009 16:37:00 +0300

Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt, conform legii: Congresul avocaţilor; Consiliul U.N.B.R.; Comisia permanentă a U.N.B.R.; Preşedintele U.N.B.R. În cadrul U.N.B.R. se mai constituie şi funcţionează: Comisia centrală de cenzori; Comisia centrală de disciplină; aparatul tehnic-administrativ. În comparaţie cu vechiul cadru legal, prin dispoziţia introdusă în alin. 2, legea de modificare instituie, la nivelul UNBR, noi structuri organizatorice, în conformitate cu misiunile suplimentare ce îi sunt conferite. În plus, spre deosebire de reglementarea anterioară, noua dispoziţie consacră poziţia distinctă a Comisiei centrale de disciplină (fosta Comisie superioară de disciplină) în sistemul jurisdicţional al Uniunii privind judecarea cazurilor de abatere disciplinară.

Organizarea CAA

Thu, 09 Jul 2009 16:11:00 +0300

În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Casa de Asigurări a Avocaţilor, în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevăzute de legea specială. Organizarea şi funcţionarea Casei de Asigurări a Avocaţilor se stabilesc de Congresul avocaţilor prin statutul acesteia. Sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor toţi avocaţii în activitate, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale. Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai mică decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale.

Pactul de quota litis

Thu, 09 Jul 2009 15:53:00 +0300

În sistemul nostru drept, ca de altfel în majoritatea statelor europene, avocatul nu poate să-şi fixeze onorariile pe baza unui pact „de quota litis”. Pactul „de quota litis” este o convenţie încheiată între avocat şi clientul său, înainte de încheierea definitivă a unei cauze care prezintă interes pentru acest client, convenţie prin care clientul se angajează să îi plătească avocatului o parte din ceea ce rezultă de pe urma cauzei, fie că plata constă într-o sumă de bani, fie în orice alt bun sau valoare. Nu constituie un astfel de pact convenţia care prevede stabilirea onorariului în funcţie de valoarea litigiului de care se ocupă avocatul, atunci când această valoare este corespunzătoare unui tarif oficial sau dacă ea este admisă de autoritatea competentă de care depinde avocatul.

Pregatirea profesionala continua a avocatilor

Thu, 09 Jul 2009 15:48:00 +0300

Potrivit art. 300 din Statutul profesiei de avocat, avocaţii sunt obligaţi să-şi actualizeze permanent pregătirea lor profesională, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor în domeniile în care îşi exercită profesia. Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor în noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor în domeniul procedurilor şi al legilor aplicate în Uniunea Europeană, precum şi dobândirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Pregătirea profesională continuă se realizează şi prin specializarea impusă de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului în raport de evoluţia relaţiilor social - economice contemporane. Toate organele profesiei şi instituţiile ce îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaţilor, în raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocaţii optează. Obligaţia priveşte în mod special şi domeniul dreptului comunitar european, însuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale în materie. Pregătirea profesională continuă se realizează în cadrul barourilor, al Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop îndeplinirea de către avocaţi a obligaţiei profesionale de pregătire continuă bazată pe o cultură juridică de calitate şi o pregătire temeinică pentru îndeplinirea corespunzătoare a activităţilor de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat. Reprezintă modalităţi de pregătire profesională continuă, în cadru organizat: activităţile coordonate şi îndrumate de Departamentul de pregătire profesională continuă al I.N.P.P.A.; asistenţa la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altă formă organizată pentru realizarea actualizării cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei; pregătirea on-line; redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice; activităţi specifice în cercurile de studii organizate de barouri; activităţi organizate în cooperare cu instituţii de învăţământ sau instituţii de realizare a pregătirii profesionale în domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat; orice altă activitate recunoscută de organele profesiei. Conform dispoziţiilor art. 303 din Statut, pregătirea continuă realizată de către avocaţi va fi evaluată în mod regulat.

Primirea in profesie a ...

Thu, 09 Jul 2009 15:26:00 +0300

Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru UE sau SEE

Cererea de primire în profesia de avocat în România de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European este de competenţa Consiliului U.N.B.R. Cererea se depune în dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. şi cuprinde: numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; locul şi data naşterii; numărul, data şi emitentul paşaportului; indicarea sediului profesional la care solicitantul urmează să îşi exercite profesia şi menţionarea faptului că intenţionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România; indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul); indicarea titlului profesional obţinut în statul membru de origine şi a grupării profesionale din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciară în cadrul căreia este admis să-şi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.

Principiile fundamentale

Thu, 09 Jul 2009 12:56:00 +0300

Principiile fundamentale care guverneaza exercitarea profesiei de avocat

Potrivit alin. 2 al art. 1 din Statut, exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:  principiul legalităţii;  principiul libertăţii;  principiul independenţei;  principiul autonomiei şi descentralizării;  principiul păstrării secretului profesional.

Principiile si regulile fundamentale...

Thu, 09 Jul 2009 12:17:00 +0300

Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat

Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:  principiul legalităţii;  principiul libertăţii;  principiul independenţei;  principiul autonomiei şi descentralizării;  principiul păstrării secretului profesional. Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.

Publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat

Thu, 09 Jul 2009 12:07:00 +0300

Mică sau mare, orice societate, fie ea de avocatură sau de altă natură, trebuie să folosească metode de publicitate pentru a atrage clienţi. În Statele Unite, spre exemplu, publicitatea este asimilată cu o „gherilă” prin jungla economiei de piaţă. În România, din păcate, publicitatea se mai practică, încă, la nivel de amatori, dilentantismul fiind în floare. Senzaţia de pricepere cvasigenerală este cea care înăbuşe, de multe ori fără complexe, iniţiativa agenţiilor creative de publicitate. Afirmaţii de genul „N-am nevoie de publicitate. Serviciile firmei mele sunt destul de vandabile. Cine are nevoie de noi să ne caute!” nu pot constitui decât un început al stingerii unei afaceri. Lipsa evaluării perspectivei este o carenţă fundamentală; renumele unei firme nu se câştigă numai prin realizări de moment, ocazionale. Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv: plasarea unei firme; anunţuri de publicitate potrivit prezentului statut; anunţuri şi menţiuni în anuare şi cărţi de telefon; invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii, etc. profesionale şi de specialitate; corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale; adresă de Internet. Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate: oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau reşedinţa unei persoane, sau într-un loc public; propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost în prealabil solicitată în acest sens; acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum şi prin orice alt mijloc de comunicare în masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate. Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 X 60 cm şi va fi amplasată la intrarea imobilului şi/sau a spaţiului ocupat în care forma de exercitare a profesiei îşi are sediul profesional principal sau secundar, ori birou de lucru.

Raspunderea disciplinara a avocatilor

Thu, 09 Jul 2009 12:03:00 +0300

Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legale. Fapta săvârşită de avocat, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii. În fiecare barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleşi de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani. Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie. Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un preşedinte ales de către membrii acesteia.

Regimul juridic al secretului profesional

Thu, 09 Jul 2009 11:59:00 +0300

Păstrarea secretului profesional de către avocat este unul dintre punctele controversate în literatura de specialitate europeană şi nu numai, însă în toate jurisdicţiile din Europa este acceptată ideea că un avocat are obligaţia de a păstra secretul profesional. Această obligaţia este pentru totdeauna şi nu este întreruptă odată cu dispariţia clientului ori după ce mandatul a încetat. Mai mult, această obligaţie se extinde asupra tuturor celor care lucrează în biroul avocatului. În sistemul nostru de drept, printre principiile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat figurează şi cel al păstrării secretului profesional. Potrivit Statutului, secretul profesional este de ordine publică.

Reguli de procedura in actiunea disciplinara

Thu, 09 Jul 2009 12:02:00 +0300

Încă de la început trebuie precizat că răspunderea disciplinară a avocatului intervine ca urmare a nerespectării prevederilor Legii nr. 51/1995 şi ale Statutului profesiei, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură a prejudicia onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei. La rândul său, statutul profesiei de avocat precizează că: „Fapta săvârşită de avocat, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 73 din Lege”. Potrivit Statutului, plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care îşi continuă activitatea în profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou. Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 70 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţă. Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În unele situaţii prevăzute de lege (art. 71 alin. (2) din Legea nr. 51/1995), plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Consiliului U.N.B.R.

Relatiile dintre avocat si client. Conflictul de interese

Thu, 09 Jul 2009 11:50:00 +0300

Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă, între avocat şi client ori mandatarul acestuia. Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. În exercitarea profesiei sale avocatul este independent. Activitatea avocatului nu poate fi motivată decât în interesul clientului, apreciat în limitele legii, ale statutului şi ale codului deontologic. Există conflict de interese, în situaţiile în care: în activitatea de consultanţă, când la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve, nu-şi poate îndeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau a mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmărit; în activitatea de asistare şi de apărare, atunci când la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat, dacă i-ar fi fost încredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării; prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate anterior.

Sanctiuni disciplinare. Aplicarea si executarea acestora

Thu, 09 Jul 2009 11:43:00 +0300

În sistemul nostru de drept, potrivit Legii nr. 51/1995, sancţiunile disciplinare sunt: mustrarea; avertismentul; amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcţie de rata inflaţiei; interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an; excluderea din profesie.

Secretul profesional. Confidentialitatea. Diferentieri

Thu, 09 Jul 2009 11:36:00 +0300

Aşa cum se apreciază pe bună dreptate în literatura de specialitate, instituţia secretului profesional nu este specifică profesiei de avocat. Secretul profesional a apărut în domeniul practicii medicale, Hippocrate fiind cel care a pus fundamentul secretului medical, afirmând că: „lucrurile pe care practicarea sau în afara practicării artei mele le aflu cu privire la existenţa oamenilor şi care nu trebuiesc divulgate, nu le voi mărturisi altora”. În materia care ne interesează sunt de reţinut dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 51/1995, conform cărora, avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege. Mult mai cuprinzător este art. 33 din Legea nr. 51/1995 care precizează că, pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii. Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost făcută este confidenţială.

Societatea civila de avocati. Constituire. Functionare

Thu, 09 Jul 2009 11:34:00 +0300

Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mulţi avocaţi definitivi care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea unui patrimoniul de afectaţiune în vederea desfăşurării activităţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activează în cadrul societăţii civile profesionale fie în calitate de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei. Raporturile dintre asociaţi trebuie să fie bazate pe principiul bunei credinţe şi grija propăşirii profesionale, printr-o administrare cu diligenţa unui bun proprietar a bunurilor societăţii, care trebuie folosite în exclusivitate doar pentru societate.

Societatea profesionala cu raspundere limitata

Thu, 09 Jul 2009 11:31:00 +0300

puţin 2 avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei, are personalitate juridică şi patrimoniu propriu. Aporturile asociaţilor la capitalul social pot fi în industrie, în bani sau în natură, reprezentat de activitatea profesională, inclusiv aportul de clientelă. Capitalul social al societăţii este reprezentat de părţi sociale transmisibile şi negociabile şi este de cel puţin echivalentul în lei al sumei de 10.000 euro. Transmiterea părţilor sociale se poate face numai către avocaţi aflaţi în exerciţiul profesiei. Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi, avocaţi colaboratori şi avocaţi salarizaţi. Avocaţii care îşi exercită profesia în cadrul societăţii civile profesionale cu răspundere limitată îşi angajează răspunderea profesională numai în limitele capitalului social subscris şi vărsat. Dobândirea personalităţii juridice a societăţii profesionale cu răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui raza teritorială se află sediul ei principal.

Stagiul profesional. Durata si suspendarea stagiului

Thu, 09 Jul 2009 11:29:00 +0300

Stagiul profesional reprezintă perioada parcursă la începutul exercitării profesiei şi are ca scop pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocatului în vederea obţinerii titlului profesional de avocat definitiv. Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege. Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în Tabloul avocaţilor. Perioada în care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include în durata stagiului. Potrivit Legii nr. 51/1995 stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului

Structura organizatorica a profesiei de avocat

Thu, 09 Jul 2009 11:23:00 +0300

Legea nr. 51/1995 consacră un întreg capitol organizării profesiei de avocat, dispoziţii ce sunt detaliate în cadrul Statutului profesiei de avocat. Potrivit legii, profesia de avocat se organizează şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute de lege. Aşadar, avocatura este organizată într-o structură proprie, autonomă faţă de toate celelalte autorităţi publice. Exercitarea avocaturii ar fi greu de conceput în lipsa unui asemenea principiu. Singura limitare în exercitarea activităţii avocaţiale este determinată de necesitatea respectării legii şi a competenţelor prevăzute în chiar legea de organizare a profesiei. Organele profesiei de avocat, potrivit Statutului, sunt Baroul şi Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR). Elementul organizatoric de bază al avocaturii este baroul. Acesta este alcătuit din totalitatea avocaţilor dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv municipiul Bucureşti. Totalitatea barourilor din România formează Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R. Sediul U.N.B.R. este în municipiul Bucureşti. U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii.

Suspendarea. Cazurile de suspendare

Thu, 09 Jul 2009 11:20:00 +0300

Conform dispoziţiilor legale, calitatea de avocat este suspendată în următoarele cazuri: a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări; b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară; c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor; d) în cazul în care avocatul nu face dovada că a frecventat formele de pregătire profesională continuă, în perioada celor 3 ani anteriori actualizării licenţei de exerciţiu al profesiei, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Totodată, potrivit art. 49 din Statut, exerciţiul profesiei de avocat se suspendă şi la cererea scrisă a avocatului.

Tabloul avocatilor

Thu, 09 Jul 2009 11:17:00 +0300

Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului Tabloul avocaţilor. Tabloul avocaţilor va cuprinde: numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora; cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile civile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun. Avocaţii străini vor fi menţionaţi într-un tablou special. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor legale . Distinct, sunt evidenţiaţi avocaţii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să-şi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru, indicându-se şi dacă acesta desfăşoară activităţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul României şi titlul profesional sub care desfăşoară activitatea.

Transferul intr-un alt barou

Thu, 09 Jul 2009 11:09:00 +0300

Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte să se transfere. Cererea de transfer va fi însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului şi va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale.